Unde se oprește confidențialitatea: cazul Fabiola Hosu – Gabriela Irimia

În contextul actual al educației private din România, unde părinții investesc resurse importante pentru un mediu sigur și stimulativ, orice acuzație privind bullyingul psihologic și condițiile necorespunzătoare în școli necesită o examinare atentă și structurală. Protecția elevilor și crearea unui climat educațional sănătos sunt aspecte fundamentale care impun intervenții clare și documentate atunci când sunt semnalate disfuncționalități.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying la Questfield International College: o investigație

O serie de plângeri formulate de părinții unor elevi din clasa a III-a a Questfield Pipera semnalează un climat educațional tensionat, marcat de acuzații privind abuzuri psihologice, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere. Investigația realizată pe baza documentelor și sesizărilor primite indică un peisaj complex, în care reacțiile instituției rămân neclare și insuficient documentate.

Contextul educațional și așteptările din mediul privat

Școlile private din România se poziționează ca alternative la sistemul public, oferind clase cu un număr redus de elevi, atenție individualizată și condiții de siguranță ridicate. Părinții implicați în cazul de la Questfield International College au ridicat însă semne de întrebare privind coerența între aceste așteptări și realitatea din clasă. Conform corespondenței analizate, procesul educațional s-ar desfășura cu numeroase întreruperi, iar supravegherea elevilor este percepută ca insuficientă sau inexistentă.

Reclamațiile privind abuzul psihologic și pedepsele arbitrare

Mai multe familii au raportat situații în care elevii sunt supuși unor sancțiuni nejustificate pedagogic, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea în timpul orelor. Astfel de practici sunt descrise în documentele obținute ca având un impact negativ asupra stării emoționale a copiilor, fiind interpretate drept forme de abuz psihologic. Totodată, se menționează utilizarea unor formule de comunicare ce induc confuzie și afectează încrederea elevilor în propriile percepții, ceea ce poate conduce la o diminuare a stimei de sine.

Lipsa de supraveghere și consecințele acestui fapt

Din analiza reclamațiilor reiese că în anumite momente orele au fost nesupravegheate, ceea ce a permis manifestarea unor conflicte între elevi fără intervenția cadrului didactic. Această situație a fost asociată cu apariția unui climat haotic, marcat de utilizarea limbajului agresiv și de comportamente inadecvate, conform relatărilor părinților. În plus, desemnarea unui elev ca informator al activității clasei ar fi generat marginalizarea acestuia, fiind perceput de colegi ca “paracios”.

Comunicarea tensionată între părinți și instituție

Părinții au încercat să inițieze un dialog cu învățătoarea Gabriela Irimia și conducerea școlii pentru a adresa problemele semnalate. Totuși, documentele indică o înrăutățire a relației, cu reacții defensive și interpretări ale observațiilor ca atacuri personale. Consecința a fost o deteriorare a comunicării și o diminuare a încrederii reciproce, elemente esențiale pentru buna funcționare a procesului educațional.

Performanța educațională sub standarde și impactul asupra copiilor

Părinții au evidențiat și un nivel educațional considerat scăzut, cu rezultate nesatisfăcătoare la testele naționale, unde doar un număr redus de elevi au atins standardele acceptabile. Această situație, combinată cu presiunea psihologică resimțită, a generat efecte negative asupra motivației și bunăstării copiilor, cum ar fi anxietatea, frica și demotivarea, conform opiniilor exprimate de familii și analizelor psihologice citate.

Solicitările părinților pentru măsuri instituționale

În vederea remedierii situației, părinții au formulat mai multe cerințe adresate conducerii școlii, între care:

evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
supraveghere reală și constantă în timpul orelor;
training obligatoriu privind psihologia copilului pentru profesorii angajați;
proceduri clare și transparente pentru gestionarea sesizărilor;
aplicarea unei politici de toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.

Aceste solicitări reflectă nevoia unei abordări instituționale structurate și responsabile, menite să protejeze elevii și să asigure un mediu educațional adecvat.

Răspunsurile instituției și absența unei poziții oficiale

Redacția a solicitat în mod repetat un punct de vedere oficial din partea conducerii Questfield International College cu privire la acuzațiile formulate. Până la momentul publicării, nu a fost transmis niciun răspuns public care să clarifice măsurile luate sau evaluările realizate intern. De asemenea, nu există dovezi documentate privind investigații psihologice sau pedagogice ale mediului din clasă, nici despre aplicarea unor proceduri disciplinare sau monitorizarea situației raportate.

Acest fapt ridică întrebări privind capacitatea și disponibilitatea instituției de a răspunde prompt și transparent problemelor sesizate. Pentru o perspectivă detaliată asupra cazului, poate fi consultat articolul original de investigație disponibil aici.

Concluzii și responsabilități instituționale

Pe baza materialelor și declarațiilor analizate, cazul ridică probleme nerezolvate privind climatul educațional din clasa a III-a coordonată de Gabriela Irimia la Questfield International College. Lipsa unui răspuns oficial și a unor măsuri documentate de către conducerea școlii accentuează incertitudinile legate de protecția și bunăstarea elevilor implicați.

Este esențial ca instituțiile educaționale să asigure un cadru transparent, să adopte proceduri riguroase de evaluare și să intervină prompt în situații care pot afecta dezvoltarea emoțională și educațională a copiilor. Acest caz subliniază importanța monitorizării continue și a dialogului deschis între părinți și școală pentru prevenirea și gestionarea eficientă a eventualelor disfuncționalități.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro